Psihoterapie copil

Two teenage girls (15-17) pointing at girl crying beside locker

Din nefericire din ce în ce mai frecvent în școlile și liceele noastre, bullying-ul cuprinde comportamentele de agresiune fizică, hărțuire, amenințările, tachinările, șicanele realizare de anumite persoane la școală sau în comunitate. Hărțuitorii au ca scop obținerea senzației de putere și dominare asupra celor pe care îi aleg drept victime.

Există o serie de factori de pot conduce spre adoptarea unor astfel de comportamente de hărțuire în rândul elevilor, ce ar putea fi grupați în trei categorii: familiali, școlari și legați de grupul de prieteni.

Factori familiali: măsura în care sunt supravegheați copiii sau adolescenții de către adulți influențează frecvența și severitatea comportamentelor de hărțuire; observarea realizării bullying-ului de către părinți sau frați generează preluarea și imitarea comportamentului în mediul școlar; copiii care sunt victime ale bullying-ului în mediul familial pot manifesta la rândul lor astfel de comportamente;

Factori școlari: ignorarea comportamentelor de bullying de către personalul școlii; oferirea de atenție sau feedback negativ și lipsa unui climat pozitiv în școală;

Factori legați de grupul de prieteni: interacțiunea la școală sau în vecinătatea locuinței cu grupuri de copii sau adolescenți care susțin și promovează comportamentele de hărțuire;

Modalități de intervenție în mediul școlar:

  • Personalul din școală nu trebuie să ignore niciodată semnele existenței comportamentelor de hărțuire în rândul elevilor pentru a evita întărirea lor;
  • Este necesar ca regulamentul școlar să fie pe înțelesul elevilor și să fie prezentat acestora astfel încât să ne asigurăm că și l-au însușit în totalitate;
  • Pot fi create reguli și sancțiuni speciale ce se aplică în cazul manifestării comportamentelor de bullying;
  • Este indicat ca numărul de elevi din clasă să fie cât mai mic;
  • Utilizarea consecventă a practicilor de disciplinare corecte și adecvate;
  • Climatul școlar pozitiv bazat pe respect și comunicare eficientă;
  • Este important să fie identificate și supravegheate constant acele locuri în care comportamentele de bullying sunt foarte frecvente, precum locurile de joacă, toaletele, sălile de mese etc.
  • Se recomandă să se atragă atenția părinților asupra comportamentelor de hărțuire, pentru ca aceștia să fie conștienți de existența lor și să încerce să identifice dacă copilul lor este victimă a bullying-ului;
  • Implicarea consilierilor școlari în soluționarea conflictelor și intervenția individuală în cazul hărțuitorilor, dar și în cazul victimelor;

 

Ghid de intervenție în cazul în care unul dintre elevi este victimă a bullying-ului:

  • Asigurarea elevului că nu este vinovat pentru faptul că este hărțuit și că a procedat corect alegând să vorbească despre asta;
  • Discutarea cu acesta cu privire la reacțiile și răspunsurile pe care le-a avut până în prezent, pentru a identifica ce a funcționat și ce nu a funcționat;
  • Sugerarea faptului că este indicat să încerce să plece pentru a evita hărțuirea, sau să ceară ajutorul unui profesor sau a altui adult, în loc să răspundă cu un comportament similar;
  • Ajutarea elevului să își stabilească în prealabil și să repete ceea ce are de spus hărțuitorului, pentru a fi pregătit în următoarea situație;
  • Încurajarea copilului să își dezvolte asertivitatea și să îi ceară în mod repetat agresorului să îl lase în pace, deoarece singurul scop al acestuia este acela de a primi un răspuns de la victimă;
  • Sfătuirea acestuia să fie însoțit de prieteni atunci când vine la școală și când merge acasă, întrucât este mult mai puțin probabil să fie hărțuit atunci când se află într-un grup;
  • Practicarea unor jocuri de rol prin care elevii pot fi învățați diferite metode alternative de interacțiune atunci când ajung să fie victime ale bullying-ului;